Pungi biodegradabile lege:

Acum, toate retail-urile mari din România folosesc pungi biodegradabile, dar desigur este vorba de branduri mari sau medii, ceea ce ne duce automat cu gândul că stocurile de pungi eco sunt o investiție destul de mare pentru orice comerciant care are de-a face cu industria FMCG. Dacă un client folosește în medie 5 pungi, fie pentru a-și transporta legumele/fructele sau tot felul de bunuri perisabile, orice astfel de magazin necesită un flux constant de astfel de „unelte” de unică folosință.

Putem, de asemenea, deduce faptul că din motiv ce sunt atâtea țări în lumea care încă nu au interzis total această practică, pungile sunt un instrument indispensabil populației pentru a-și facilita rutina de mers la cumpărături. Prin urmare, alternativa ecologică a acestor produse este și cea abordată de către România, una dintre cele trei țări UE (Italia, Franța și România) care au făcut acest pas.

Inițial, Legea nr. 578/2006 a stipulat pentru prima dată perceperea unei taxe pentru folosirea materialelor care nu sunt biodegradabile în articolul 57 din Capitolul XI:

• Obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,1 lei/bucată revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile, după cum urmează:

• a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele fabricate în România;
• b) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele achiziţionate din afara spaţiului naţional.
• De asemenea, articolul 58 indică următoarea informație:

• Sunt considerate ca fiind obţinute din resurse neregenerabile următoarele materiale:
• • – polietilenă de joasă densitate (LDPE);
  • – polietilenă de înaltă densitate (HDPE);
  • – polietilenă de medie densitate (MDPE);
  • – polietilenă liniară (LLDPE);
  • – polistiren (PS);
  • – policlorură de vinil (PVC);
  • – polipropilenă (PP);
  • – materiale compozite fabricate din hârtie şi polietilenă şi/sau polipropilenă;
  • – materiale compozite fabricate din hârtie cu aluminiu.

Această lege va constitui ulterior fundamentul Ordinului nr.1032/2011 ce privește taxarea operatorilor economici ce introduc pe piață pungi de plastic neregenerabil cu mâner integrat sau aplicat.

• Ceea ce caracterizează acest ordin este introducerea ecotaxei pentru aceste produse
• Ecotaxa este un instrument de a descuraja populația în a mai cumpăra sacoșe și plase din plastic
• De asemenea, apare un nou criteriu important: „Substanţele sau aditivii care se folosesc pentru inscripţionarea elementelor de identificare şi informare, substanţele folosite pentru personalizare sau colorare nu se includ în procesul de stabilire a tipurilor de resurse din care sunt obţinute materialele din care sunt fabricate pungile şi sacoşele pentru cumpărături, dacă ponderea lor nu depăşeşte cumulativ pentru fiecare substanţă sau aditiv 1% din greutatea pungii sau a sacoşei produs finit şi în total 5% din greutatea pungii sau a sacoşei produs finit”

Aceste prevederi legale reprezintă precursorul Legii nr. 87/2018, care vine ca modificare în cadrul legii gestionării ambalajelor și a deșeurilor din ambalaje din Legea nr. 249/2015. Astfel, în ceea ce privește pungile biodegradabile, există o serie de aspecte importante care trebuiesc menționate:

• 1 Ianuarie 2019 reprezintă data de când comercializarea pungilor de plastic subțiri și foarte subțiri cu mâner a fost interzisă

• Pungile subțiri și foarte subțiri reprezintă cele ce au grosimea pereților de 50 și respectiv 15 microni. Acestea se regăsesc sub următoarele forme:
• • Pungi „Maieu”
  • Pungi în Rolă
  • Role biodegradabile legume-fructe
  • Pungi blocnotes

• Orice operator economic care introduce pe piață asemenea alternative biodegradabile este obligat să marcheze sau să eticheteze acest lucru într-o formă durabilă, vizibilă și lizibilă.
• Interzicerea pungilor de plastic subțiri și foarte subțiri este valabilă doar pentru cele ce au mâner integrat sau aplicat!

Un alt obiect important al acestei legi, precum și cele menționate anterior îl constituie ecotaxa. La momentul actual, comunicatul de presă lansat de către Ministerul Mediului în 25 iunie anul acesta, regăsit în OUG nr. 50/2019 cu privire la această situație indică următoarele schimbări și potențiale adăugiri:

• Pentru a reduce traficul și numărul de pungi de plastic de orice fel, Guvernul introduce o majorare a ecotaxei, unde de la cuantumul de 0.10 lei/ pungă este crescut la 0.15 lei.

Sursă 

• La această taxă vor face excepție produsele biodegradabile sau compostabile compuse din amidon sau celuloză conform cerințelor standardului SR EN 13432:2002 (vezi în capitolul următor ce înseamnă acest lucru)

 Standardul cu care este în conformitate fiecare produs din gama noastră

Sursă

Pentru și mai multe informații cu privire la caracteristicile pungilor biodegradabile, descarcă acest proiect de ordin de la MM

În concluzie, pungile de plastic, fie că vorbim despre cele cu mâner sau fără, sunt supuse unei taxări cu scop de diminuare a prezenței lor pe piață. România fiind una dintre țările care vrea și trebuie să ia în considerare normele europene de protecție a mediului. Un reper important este faptul că alternativele eco și sustenabile la utilizarea acestor recipiente reprezintă un mare plus atât în legislația Europeană cât și pentru mediul înconjurător.

2. Care sunt excepțiile la legea pungilor de plastic?

Mânerul pungilor de plastic pare să fie elementul care diferențiază dacă pungile de plastic sunt supuse legii din 2018 sau nu. De asemenea, am văzut că, drept obiect al legii poate aparea și expresia de subțire și foarte subțire, astfel, pungile de plastic groase, adică cele ce depășesc 50 de microni sunt excluse din această interdicție.

Trebuie să înțelegem că motivul principal pentru care astfel de legi au intrat în vigoare este dat de faptul că unul dintre cele mai des întâlnite deșeuri din natură este punga de plastic subțire. Așadar, fie că sunt folosite pe post de saci de gunoi sau pur și simplu aruncate în urma utilizării, pungile de plastic sunt o problemă reală și pentru România, care deja se confruntă cu probleme foarte mari în ceea ce privește depozitarea deșeurilor și gropile de gunoi.

Este bine cunoscut deja faptul că pungile din plastic au un timp destul de îndelungat de descompunere în mediul înconjurător, astfel, biodegradabilitatea acestor produse a fost luată în considerare de către mulți cercetători, dintre care și români. Studiul următor, realizat de către o echipă de români în anul 2015, vizează tocmai problema pe care materialele din plastic o reprezintă pentru mediul și sănătatea din România cât și conștiența cetățenilor asupra acestui fenomen (Anghel et al. 2015). Soluțiile și alternativele biodegradabile la mijloacele de transportare pe care le folosim acum sunt, în mod categoric, un obiectiv spre care trebuie să ne îndreptăm pe viitor.

Putem afla mai departe din caracteristicile regăsite în standardul SR EN 13432:2002 (Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile prin formarea compostului şi biodegradare. Program de încercare şi criterii de evaluare a acceptării finale a ambalajelor) faptul că materialele organice, folosite în detrimentul polimerilor regăsiți în pungile de plastic obișnuite, aceste variante se deosebesc prin următoarele avantaje:

• Acest standard impune ca 90% din masa inițială a produsului să se descompună în doar 12 săptămâni
• Înafară de CO2 pungile biodegradabile nu emit nici un fel de noxe sau substanțe nocive
• Compostarea acestor materiale este o variantă foarte fezabilă lipsită de orice efect advers

Acest standard devine și un obiect de referință pentru toate pungile ecologice ce vor circula pe piața din România, conform comunicatului de presă lansat de către Ministerul Mediului. Dacă doriți o documentare mai îndetaliată cu privire la criteriile acestui standard, precum și caracteristicile bioplasticelor, puteți consulta mai departe acest document ce oferă o privire de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă aderarea la astfel de norme.

Există totuși o diferență între biodegradare și compost, diferență pe care o putem explica în felul următor:

„Un produs care are proprietatea de a se degrada sub acțiunea unor factori biologici este biodegradabil. Uneori biodegradarea unor produse poate trece prin etape intermediare care pot fi toxice și periculoase pentru mediul în care se desfășoară aceste procese. De asemenea perioada în care un produs este biodegradat poate fi considerabil de lungă, acest lucru fiind adeseori menționat de producători. Un material compostabil, acesta este în mod automat biodegradabil, lucru care nu este valabil pentru toate materialele biodegradabile. ” (vezi în continuare sursa cât și ce înseamnă compostarea și biodegradarea)

Așadar, excepțiile de la ceea ce Legea 87/2019 și OUG 50/2019 prevăd, sunt pungile biodegradabile și compostabile, indiferent de dimensiuni sau dacă au mâner sau nu. Prin urmare, singurele pungi de transportare pe care le veți putea vedea de acum înainte în magazine sunt cele care sunt marcate și inscripționate cu faptul că sunt biodegradabile, realizate din amidon sau celuloză.

3. Cum va afecta legea pungilor de plastic 2019?

De multe ori atunci când apare o nouă variantă de a înlocui ceva ce oamenii consideră un obicei, este firesc să apară controverse, ignoranță și frustrare. În ciuda aparențelor, pungile de plastic subțiri și foarte subțiri sunt surprinzător de rezistente la nevoile clienților de pretutindeni, astfel și motivul pentru care au devenit indispensabile. Din moment ce pungile de plastic erau oferite până acum gratuit indiferent de numărul lor, a făcut ca acest mijloc de transportare să reprezinte cea mai ușoară, economă și eficientă metodă de a-ți sigila alimentele sau a transporta eficient ceva.

Astfel, înlocuirea cu succes a acestor produse poate fi realizată doar printr-o variantă care nu doar că oferă aceleași caracteristici cu care suntem obișnuiți, dar reprezintă și un pas important în drumul către abolirea deșeurilor din plastic nereutilizabil. Desigur, automat va interveni problema costului, unde deja mulți antreprenori cât și clienți obișnuiți refuză ideea că trebuie să plătească o sumă de ~1 leu/pungă, cu atât mai dificil pentru antreprenori, care nu dispun nici de furnizori sau stocuri suficiente și nici de bugete mari care să acopere investiția în pungile biodegradabile.

Cu toate acestea, pe termen lung, ecotaxa, cât și riscul ridicat de amendare pentru comercializarea acestor produse din plastic neregenerabil, nu este în nici un fel o soluție mai bună, mai ales din moment ce există variante net superioare. Astfel, fie că ești un achizitor sau o persoană juridică care dorește să introducă în magazinul său o soluție ecologică, este bine să cunoști faptul că pungile ecologice dispun de următoarele specificații:

• Pungile de tip „Maieu”  sunt cele mai întâlnite tipuri, pe care le vezi la supermarketuri sau magazine. Puteți descărca mai jos următoarele informații:

• Dimensiuni și specificații pentru pungi de 3 Kg
• Dimensiuni și specificații pentru pungi de 5 Kg
• Dimensiuni și specificații pentru pungi de 7 Kg
• Dimensiuni și specificații pentru pungi de 9 Kg
• Pungile în rolă sunt o altă modalitate de a furniza clienților, rapid și fără probleme, un număr mare și constant de pungi, perfect pentru zonele unde are loc trafic mediu spre mare de persoane.

• Specificații exacte pentru pungi în rolă mari
• Specificații exacte pentru pungi în rolă mici
• Toate rafturile cu legume și fructe folosesc doar pungi foarte subțiri, biodegradabile pentru a permite clienților să își procure cantitatea de produse vegetale necesară în condiții igienice și fără probleme
• Pungile de tip blocnotes se remarcă prin faptul că se aseamănă, prin forma lor dreptunghiulară, cu cele obișnuite, doar că le lipsește mânerul. Descarcă formatul standard, cât și dimensiunile pentru magazine.

Toate aceste produse pot fi personalizate în funcție de profilul și nevoile magazinului, astfel încât, culorile, mărimile, sau inscripționările, să corespundă cu nevoile dumneavoastră. Mai mult decât atât, este bine de menționat faptul că toate pungile ecologice din materiale precum celuloza sau amidonul sunt suficient de rezistente încât să rivalizeze reputația vechilor pungi din plastic.

4. Sancțiuni pentru nerespectarea legii privind pungile ecologice

O lege nouă înseamnă și sancțiuni noi pentru nerespectarea ei. Așa că, în ciuda faptului că în momentul actual, încă mai poți vedea pungi de plastic prin magazine, trebuie să fii conștient că acele produse sunt acum considerate ilegale. Într-adevăr, este mult mai ușor să cumperi stocuri foarte ieftine care au mai rămas din țări care au abolit pungile de plastic de mult sau să te folosești de ceea ce ți-a mai rămas din alți ani.

Tocmai de aceea, sancțiunile adiționale sunt menite să descurajeze astfel de practici, mai ales din moment ce România deja a depășit câteva date scadente până când anumite proceduri trebuiau efectuate. Pe lângă ecotaxă și perceperea unor sume adiționale pentru cei ce cumpără astfel de produse, anul 2019 în sfârșit reușește să marcheze momentul în care România implementează această măsură de protecție a mediului.

Dacă până acum am văzut care sunt legile și ordinele unde se regăsesc informații cu privire la interzicerea pungilor de plastic și permiterea celor ecologice, în continuare, aceste argumente vor fi însoțite de sancțiunile care se aplică celor ce se abat de la aceste prevederi. Prin urmare, Legea nr. 249/2015 și 87/2019, constituie fundamentul pentru toate sancțiunile, astfel, există următoarele lucruri de care trebuie să ții cont:

• Se aplică o amendă cuprinsă între 4.000 și 8.000 de lei pentru abaterea de la  următoarele norme:

• Articolul 9 alineatul (1) 
• Alineatul (3)
• Articolul 10 alineatul (1)-(3)
• Se aplică o amendă cuprinsă între 8.000 și 15.000 de lei pentru abaterea de la  următoarele norme:

• Nerespectarea prevederilor de la articolul 13
• Se aplică o amendă cuprinsă între 15.000 și 25.000 de lei pentru abaterea de la  următoarele norme:

• Articolul 5, Alineatul (1) și (2)
• Articolul 8, Alineatul (1)
• Articolul 10, Alineatul (4)
• Articolul 16, Alineatul (6), (7), (9), (11), (14)

Acestea sunt toate prevederile care atrag aplicarea unei sancțiuni cu sumele precizate. Cu ajutorul acestor prevederi vei putea afla totodată care sunt normele impuse de către Ministerul Sănătății cu privire la ambalaje și implicit pungile, cât și la ce să te aștepți atunci când ai încălcat una dintre cele evidențiate mai sus.

Într-un final, este foarte bine că România a decis într-un final să implementeze astfel de măsuri pentru protecția mediul înconjurător și sănătatea cetățenilor săi. Astfel de proceduri dovedesc o serie de lucruri despre oameni, români și obiceiurile lor. Este clar că un acord comun sau o educare națională nu a dat și nici nu va da rezultatele la care se așteaptă Comisia Europeană până în 2020 și 2025, tocmai de aceea, interzicerea completă, cât și taxarea celor care comercializează pungi de plastic reprezintă o măsură dificilă, dar probabil cu efect.

Adevărul este că pungile biodegradabile ar fi trebuit introduse de mult în circulație, anul 2019 este o perioadă destul de târzie, ținând cont că deja se află sute de mii de plastice în natură care încă n-au început să se descompună. Cu toate acestea, putem spune că este mai bine mai târziu decât niciodată, deoarece, pe termen lung, îi suntem datori naturii să producem o schimbare.

Surse foto: Shutterstock.com și Pungiecologice.ro

Referințe:

• Anghel, Ana-Maria & Deak, György & Marinescu, P & Daescu, Vasilica & Holban, Elena & Csergo, R & Tanase, Simona & Gaman, S. (2015). The plastic materials impact on environment and health. Population awareness in Romania. Journal of environmental protection and ecology. 16. 183-193.